Fondul Monetar Internațional (FMI) a încheiat misiunea sa de evaluare în România cu o concluzie clară: economia va crește modest, dar sustenabilitatea fiscală depinde de aplicarea fermă a reformelor.
Prognoze economice reduse
Experții FMI au revizuit în scădere estimările de creștere pentru România: PIB-ul va avansa doar cu 1% în 2025, iar pentru 2026 prognoza a fost ajustată la 1,4%, la jumătate față de evaluarea anterioară. Revizuirea este pusă pe seama încetinirii creșterii globale, a noului pachet fiscal adoptat de Guvern și a rezultatelor slabe din prima jumătate a anului.
Delegația FMI avertizează că avansul economic va depinde în mare măsură de investițiile finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și fondurile europene, care pot compensa parțial frânarea consumului intern.
Consolidare fiscală esențială
Pachetul de reforme fiscale adoptat de Guvern pentru perioada 2025–2026 este considerat „un pas important înainte”, dar nu suficient. Reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB necesită ajustări suplimentare, de circa 0,66 puncte procentuale anual, începând din 2027.
Potrivit evaluărilor, măsurile actuale ar putea aduce deficitul total la aproximativ 6% din PIB în 2026, însă, fără noi reforme, acesta ar rămâne în jurul a 5% chiar și în 2030. În paralel, datoria publică ar putea urca la aproape 70% din PIB.
FMI atrage atenția că veniturile fiscale ale României sunt printre cele mai reduse din Uniunea Europeană și nu pot acoperi nevoile sociale și investiționale crescânde. Prin urmare, este nevoie de o lărgire a bazei de impozitare și de digitalizarea sistemului fiscal.
Politici monetare și riscuri
Fondul consideră adecvată abordarea prudentă a BNR și recomandă ca reducerea dobânzii de politică monetară să fie reluată abia când inflația intră pe un trend descendent ferm. Totodată, o flexibilitate mai mare a cursului de schimb ar crește reziliența economiei la șocuri externe.
Printre riscurile majore semnalate se numără:
- retrogradarea ratingului suveran,
- creșterea prețurilor la energie și alimente,
- eventuale tensiuni comerciale și geopolitice,
- presiuni salariale peste așteptări.
Reformele structurale – cheia investițiilor
FMI subliniază importanța accelerării reformelor structurale, pentru a consolida eficiența statului și pentru a atrage investiții private. Printre priorități se numără:
- întărirea guvernanței fiscale și a cadrului bugetar pe termen mediu,
- supravegherea mai strictă a întreprinderilor de stat,
- investiții în educație și creșterea participării forței de muncă,
- digitalizarea administrației fiscale și a proceselor bugetare.
În concluzie, FMI transmite că România are nevoie de o combinație de disciplină fiscală și reforme structurale pentru a asigura o creștere sustenabilă și pentru a recâștiga încrederea investitorilor.
