În anul 2024 economia României a performat sub potențial, dacă avem noroc, economia va crește cu aproximativ 1% în termeni reali. Singurul motor de creștere economică a fost consumul, alimentat de creșterea puternică a salariilor, în contextul anului electoral.
În același timp, dacă analizăm execuția bugetară, defictul bugetar a fost în anul 2024 catre 9% din PIB – un deficit neobisnuit de ridicat în condiții economice normale (mai ridicat a fost în România doar în perioada diverselor crize). Oricum ne-am uita la el, acest deficit bugetar nu este sustenabil și risca să arunce România în criza financiară. Acest lucru îl menționează și agențiile de rating. Atat agenția de rating Fitch cât si Standard & Poors au simțit nevoia să realizeze rapoarte neplanificate pentru Romania, rapoarte prin care au redus outlook-ul rating-ului de la stabil la negativ. Ceea ce înseamnă în jur de 30% sanse ca rating-ul României să fie redus în următoarele 12 luni. Retrogradarea cu doar a treaptă a rating-ului României înseamnă retrogradarea României din categoria rating-ului recomandat investitiilor (investment grade). Spre aducere aminte, criza de balanță de plăți din 2009 a început prin retrogradarea României în categoria de rating nerecomandat investițiilor. Deja, în acest context, România a ajuns să se împrumute la cele mai mari rate de dobândă din Uniunea Europeană. Iar în cazul în care Romania va fi retrogradată, yield-ul probabil va fi exprimat în două cifre.
De asemenea, din ultimele date privind balața de plăți publicate de BNR vedem că deficitul de balață comercială pentru bunuri și servicii a crescut substanțial față de anul anterior, și probabil va duce la un deficit de cont curent în jur de 8% din PIB. De asemenea, acest deficit de cont curent nu este sustenabil, și este generat și de către deficitul bugetar.
Practic, din aceste evoluții rezultă că impulsul fiscal, care a condus la un deficit bugetar nesustenabil, care se îndreaptă către un nivel de 9% din PIB, nu a generat decât o supraîncălzire a consumului, însă o creștere economică extrem de redusă – în jur de 1% din PIB. În schimb a generat o majorare substanțială a deficitului comercial.
Practic, la impulsul fiscal, manifestat prin majorarea în special a salariilor în sectorul public, oferta locală nu a răspuns, ci cererea suplimentară s-a echilibrat cu oferta prin importuri. Practic, Romania s-a împrumutat ca să consume bunuri din import.
Aceste evoluții conduc către concluzia că aceste cheltuieli publice, la un nivel fără precedent, au avut o eficiență extrem de redusă. Practic, cu 9% deficit bugetar s-a obținut o creștere economică extrem de redusă – de doar 1% din PIB.
Deficitul bugetar a alimentat și rata inflației, care va închiea anul peste 5% – cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană. Practic, emisiunea de obligațiuni pentru finanțarea deficitului bugetar este similară cu tipărirea de bani, bani care vor căuta să cumpere bunuri și servicii.
Iar aceste cheltuieli publice încep să fie plătite începând cu anul 2025.
Consumul privat, care a fost sursa creșterii economice modeste din 2024, va decelera în 2025 comparativ cu anul 2024. Anul 2024 a fost un an excepțional în ceea ce privește consumul privat, în contextul creșterii puternice a salariilor. În 2025 pe lângă efectul de bază care va reduce rata de creștere a consumului privat, un risc adițional asupra încetinirii consumului va proveni și din evoluțiile fiscale. O continuare a majorării fiscalității va adăuga un șoc negativ suplimentar consumului. Fie prin majorarea prețurilor (în cazul majorării TVA), fie prin reducerea ventului disponibil (în cazul majorării taxelor pe venit).
În ceea ce privește evoluția salariului, anul 2024 a reprezentat vârful de creștere. În condițiile în care, pe de o parte, inflația ridicată a condus la maojorarea salariilor nominale în lei, precum și majorările succesive operate de cǎtre Guvern atât ale salariului minim cât și ale salariilor din sectorul public, au condus la o majorare consistentă a salariilor exprimate în lei, iar pe de altă parte cursul EUR/RON a rămas relativ constant. Ca urmare, salariul exprimat în euro s-a majorat substanțial, și implicit puterea de cumpărare, inclusiv externă.
Însa, în anul 2025, pe fondul reducerii impulsului fiscal, majorarea salariului real va decelera brusc, la rate cuprinse probabil între 2% și 3%.
În 2025 vor fi mai multi factori care vor afecta negativ economia. Consumul privat va înregistra și un efect de bază, și cel mai probabil va decelera, iar economia europeană va continua să sub-performeze, însă probabil creșterea economică va fi ușor superioară celei înregistrate în 2024. Astfel, va rezulta o creștere economică în continuare sub potențial, probabil între 1% și 1.5%.
Însă, în contextul unor măsuri fiscale agresive, care vor conduce la restângerea consumului și investițiilor private, nu este exclusă nici recesiunea, deși scenariul de bază rămâne creșterea economică sub potențial.
Deficitul bugetar va ajunge în 2025 la o valoare de peste 7% din PIB, și, în lipsa unor măsuri de consolidare fiscală, se va menține în jurul acestei valori și în 2026, lucru care va conduce la o datorie publică exprimată ca procent în PIB care să se îndrepte către 60% la nivelul anului 2026.
Procesul dezinflaționist va continua și în anul 2025, însă mult mai lent decât în 2024, inflația fiind anticipată să se reducă la o valoare ușor sub 5% în 2025. Însa, un risc important asupra evoluției inflației vine din conduita politicii fiscale. O majorare a fiscalității (cum ar fi majorarea TVA) poate conduce la o majorare a ratei inflației. Astfel, în cazul unei majorări a TVA, am putea ajunge la o rată a inflației de 7%.
În ritm cu evoluția ratei inflației, și ratele de dobândă își vor continua trendul descendent. Banca centrală va continua procesul de reducere a ratei de dobândă de politică monetară, cu 50-75 puncte de bază în 2025 (riscul de reducere mai lentă venind din posibile majorări de fiscalitate care vor conduce la majorarea ratei inflației). Astfel, la finalul anului 2025, rata de dobândă de politică monetară s-ar putea situa la valoarea de 5,75%-6.00%. Însă, în cazul unui downgrade, riscul va fi de majorare a ratei de dobândă.
Cursul de schimb EUR/RON, începând cu declanșarea crizei energetice, a fost utilizat ca și ancoră anti-inflaționistă. Acesta va continua să se tranzacționeze pe un nivel redus al volatilității. Însa procesul de depreciere lentă a leului, în ritm cu evoluția diferențialului de inflație între România și Zona Euro ar putea fi reluat. Astfel, începând cu 2025, leul s-ar putea deprecia față de euro cu aproximativ 10 bani pe an. O depreciere superioară a leului ar putea avea loc în cazul unui downgrade de rating suveran.
Politica fiscală va fi probabil cel mai mare factor de risc pentru anul 2025. Riscul de majorare a fiscalității începând cu anul 2025 (cel mai probabil ulterior alegerilor prezidențiale) este semnificatv.
Principalele locuri unde a fost/poate fi crescută taxarea sunt:
- Reducerea sau eliminarea facilităților fiscale, realizată în mare parte deja prin Ordonanța trenuleț. Această mǎsură ar putea aduce creșterea veniturilor bugetare cu 1% – 1.5% din PIB. Această măsura este de asemenea echitabilă – la aceleași venituri ar trebui plătite aceleași taxe, orice scutire de taxe este de fapt plătită de cei care nu beneficiază de asemenea scutiri..
- TVA. Taxarea efectivă prin TVA se situează la o valoare în jur de 12-13%, unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeana. O majorare de 2 puncte procentuale nu ar fi neobișnuită, în paralel cu o revizuire (în sensul creșterii către cota standard) a cotelor preferențiale.
- Capitalul. România are unul dintre cele mai mici impozite pe capital din Uniunea Europeană. Prin urmare este probabilă o realiniere a impozitării capitalului mai aproape de impozitarea muncii (care este deja extrem de ridicată). Probabil regimul micro-intreprinderilor va fi redus (o reformă asumată de România prin PNRR). Deja, prin Ordonanța trenuleț, a fost majorat impozitul pe dividende de la 8% la 10%. Însă majorări suplimentare ar putea urma.
- Impozitul pe cifra de afaceri (impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri anuală mai mare de 50 milioane euro) probabil va continua, așa cum este cazul și al impozitării suplimentare a băncilor (2% din veniturile din dobânzi) și a producătorilor de petrol și gaze (0.5% din cifra de afaceri).
- Majorarea taxării proprietăților, acesta fiind factorul de producție cel mai puțin impozitat în România. Un prim pas a fost făcut prin re-introducerea taxării pentru construcțiile speciale.
