Conducerea Hidroelectrica se schimbă într-un moment critic pentru guvernanța corporativă a companiilor de stat. Directorul general Károly Borbély și directorul financiar Marian Fetița au decis să își încheie mandatele, în urma presiunilor Comisiei Europene privind respectarea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la selecția și numirea membrilor directoratului.
Potrivit informațiilor disponibile, demisiile au fost convenite de comun acord cu Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Decizia survine după ce Comisia Europeană a ridicat semne de întrebare cu privire la un posibil conflict de interese în procesul de numire a lui Borbély, având în vedere că acesta a făcut parte anterior din Consiliul de Supraveghere și din Comitetul de Nominalizare și Remunerare. În cazul lui Marian Fetița, Bruxelles-ul a considerat că existau dubii privind îndeplinirea condițiilor obligatorii de eligibilitate la momentul selecției.
Deși un raport realizat de KPMG în vara acestui an a concluzionat că procesul de selecție a fost în general conform cu legislația și practicile internaționale, Comisia Europeană a considerat că aceste aspecte pot afecta atingerea jalonului PNRR. Riscul asociat era pierderea a aproximativ 25 de milioane de euro din fonduri europene.
Revocările celor doi directori ar putea genera despăgubiri estimate la circa 5 milioane de lei, însă autoritățile de la București au subliniat că măsura este necesară pentru a asigura continuitatea finanțării prin PNRR.
Károly Borbély, membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica din 2017, a preluat conducerea executivă a companiei în 2023, după o carieră care a inclus funcții în sectorul public și privat: ministru al Comunicațiilor, secretar de stat în Ministerul Economiei, dar și director Public Affairs la Orange România și Telekom România. Sub conducerea sa, Hidroelectrica a derulat cel mai mare IPO din istoria Bursei de Valori București.
Marian Fetița a ocupat funcția de CFO, fiind responsabil pentru coordonarea activității financiare a celui mai mare producător de energie electrică din România.
Schimbările de la vârful Hidroelectrica apar în contextul în care compania a raportat un profit net de 1,58 miliarde lei în primul semestru din 2025, în scădere cu 41% față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul reducerii producției de energie și al creșterii achizițiilor de pe piața angro.
Această situație marchează un moment important în relația României cu Comisia Europeană și creează un precedent în aplicarea regulilor de guvernanță corporativă la companiile de stat.
