Aspecte esențiale
- Aurul a depășit 4.200 de dolari pe uncie, iar argintul se apropie de 52 de dolari, impulsionate de anunțul lui Jerome Powell care semnalează sfârșitul programului de reducere a bilanțului Federal Reserve (înăsprire cantitativă), marcând începutul unui nou ciclu de expansiune monetară.
- Lichiditatea din sistemul financiar american se epuizează, iar facilitatea de repo inversă a Fed este aproape epuizată, forțând banca centrală să-și inverseze politica de înăsprire și să injecteze din nou lichidități în piețe.
- Investitorii se îndreaptă în masă către active rare, precum aurul, argintul și Bitcoin, pe fondul devalorizării monedelor fiduciare și al incertitudinii politice și fiscale crescânde din SUA, Europa și Asia.
- Principalele riscuri pentru această creștere includ: o potențială inversare a politicii Fed, o revenire a prețurilor petrolului, o creștere a acoperirii riscurilor de către producători, o încetinire a achizițiilor de aur de către banca centrală și o apreciere a renminbi-ului și a yenului, care ar putea reduce cererea asiatică de aur.
Metalele prețioase înregistrează din nou creșteri puternice astăzi. Aurul a depășit 4.200 de dolari pe uncie, în timp ce argintul se apropie de 52 de dolari. Devalorizarea monedelor fiduciare continuă, iar activele cu ofertă limitată atrag din nou un interes puternic din partea investitorilor. Dar ce s-a întâmplat peste noapte pentru a declanșa aceste noi maxime?
Jerome Powell anunță noi măsuri de stimulare
În timpul pandemiei (2020-2021), Rezerva Federală și-a dublat bilanțul de la 4.500 miliarde de dolari la 9.000 de miliarde de dolari, determinând cea mai mare inflație din anii 1970. Banii „ușori” au supraîncălzit economia și au crescut costul vieții, de la alimente la locuințe.
În iunie 2022, Fed a început să-și reducă bilanțul, retrăgând efectiv bani din economie. Un bilanț mai mic înseamnă mai puțină lichiditate, ceea ce, în teorie, ar trebui să determine scăderea prețurilor activelor, lucru care nu s-a întâmplat, chiar și în aceste condiții.
Ieri, președintele Fed, Jerome Powell, a sugerat sfârșitul acestui program de reducere a bilanțului – cunoscut sub numele de Quantitative Tightening (QT) – prin care banca centrală a vândut active sau a permis maturizarea obligațiunilor, retrăgând efectiv lichidități din sistem.
Mai întâi au venit reducerile de rate, iar acum sfârșitul QT. Totul sugerează că începe un nou ciclu de expansiune monetară.
De ce se anunță acum?
Pentru că sistemul financiar rămâne fără lichidități. „Perna de siguranță” a Fed – facilitatea sa de repo inversat – a scăzut de la 2.500 miliarde de dolari la doar 5 miliarde de dolari.
În acest sistem, Fed împrumută bani de la bănci și fonduri, împrumutându-le în schimb titluri de stat, cu promisiunea de a le răscumpăra ulterior.
Gândiți-vă la aceasta ca la o parcare gigantică pentru numerar: când sunt prea mulți bani în circulație, Fed deschide spații în acea parcare pentru a „parca” lichiditatea în exces și a preveni supraîncălzirea. Când are nevoie ca piețele să se miște din nou, închide parcarea – și banii revin în sistem.
În acest moment, nu mai sunt bani „parcați”. Iar când banii sunt puțini, creditul îngheață. Fed știe acest lucru: fără lichidități, sistemul se prăbușește, așa cum s-a întâmplat în 2008.
De aceea vor tipări din nou bani.
Impactul asupra pieței
Incertitudinea politică și fiscală din acest an în marile economii, inclusiv în Statele Unite, Franța și Japonia, exercită presiune asupra monedelor lor. Investitorii și-au acoperit expunerea la dolarul american, euro și yen, orientându-se către active precum aurul și argintul.
Dacă piețele erau deja la niveluri record – cu aurul, argintul și Bitcoin aproape de vârfuri – aceste ultime evoluții sugerează că, în lunile următoare, există o singură direcție: noi maxime istorice.
Deși cheltuielile deficitului și reducerile de rate în contextul unei potențiale stagflații sunt principalii factori care stau la baza acestei schimbări de sentiment, credem că există și alte motive.
Piețele includ acum în preț niveluri record ale cheltuielilor de capital (CapEx) legate de AI și ceea ce va deveni inevitabil un „război al AI” între Statele Unite și China. SUA va tipări mai mulți bani și își vor mări deficitele cu singurul scop de a „câștiga” revoluția AI.
Aurul și argintul nu numai că devin mai valoroase, dar și încrederea în monedele fiduciare se prăbușește. Când totul atinge niveluri record în același timp, nu mai este vorba de o piață bullish, ci de o schimbare a sistemului în sine.
Pe scurt, metalele prețioase beneficiază de un mediu caracterizat de creșterea lichidității și scăderea încrederii în monedele fiduciare. Cu toate acestea, chiar și în acest context favorabil, merită să monitorizăm mai mulți factori care ar putea modifica dinamica pieței.
Care sunt principalele riscuri care ar putea opri creșterea?
- Un nou ciclu de înăsprire a politicii monetare de către Rezerva Federală.
Istoric, înăsprirea politicii monetare de către Fed a fost cea mai eficientă modalitate de a pune capăt piețelor bullish pentru metalele prețioase. Deocamdată, însă, perspectivele indică altceva: sfârșitul QT și reducerile continue ale dobânzilor implică mai multă lichiditate, nu mai puțină. Fed ar putea încetini ritmul reducerilor în următoarele trimestre, dar acest lucru nu pare să schimbe apetitul investitorilor pentru activele de refugiu.
- O revenire a prețurilor petrolului.
O creștere susținută a prețurilor țițeiului ar epuiza lichiditatea globală și ar crește costurile energiei, riscând o creștere mai lentă și un dolar mai puternic. Deocamdată, petrolul rămâne sub presiune pe fondul tensiunilor comerciale și al temerilor legate de o încetinire a creșterii economice, ceea ce face ca acest risc să pară limitat.
- O creștere a ofertei sau a vânzărilor la termen de către producători.
Cu aurul tranzacționat la peste 4.000 de dolari pe uncie, minerii se bucură de marje record. Cu toate acestea, puțini au capacitatea de a-și extinde producția după ani de subinvestiții. Unii ar putea fi tentați să fixeze prețurile actuale prin vânzări la termen, dar până acum, aceasta nu a fost o tendință semnificativă.
- O încetinire a achizițiilor de aur de către băncile centrale.
În ultimii ani, băncile centrale au devenit cei mai mari cumpărători instituționali de aur, adăugând la rezerve indiferent de preț. Această tendință s-ar putea modera dacă deficitul de cont curent al SUA — care s-a redus de la 5,9% la 3,3% din PIB între primul și al doilea trimestru al anului 2025 — continuă să se îmbunătățească.
Atâta timp cât SUA înregistrează un deficit mare, dolarul va continua să curgă în străinătate, iar băncile centrale străine vor utiliza o parte din acești dolari pentru a cumpăra aur.
- O revenire a renminbi-ului chinezesc.
Una dintre principalele anomalii de pe piețele globale actuale este subevaluarea renminbi-ului chinezesc. Moneda se tranzacționează cu mult sub nivelul parității puterii de cumpărare, în ciuda poziției Chinei ca principal producător industrial mondial. Acest lucru reflectă, în mare parte, ratele dobânzilor extrem de scăzute menținute de Banca Populară a Chinei de ani de zile. Având randamente atât de scăzute, populația cu economii din China s-a orientat către alte monede, canalizând fonduri către aur, considerat o protecție stabilă împotriva deprecierii monedei.
Cu toate acestea, chiar în această dimineață (*15.10.2025), Banca Populară a Chinei a stabilit rata de referință zilnică a yuanului la 7,0995 per dolar, depășind pragul simbolic de 7,10 pentru prima dată din noiembrie. Prin stabilirea unui punct mediu mai puternic (mai puțini yuani pe dolar), banca centrală semnalează dorința de a limita deprecierea sau chiar de a tolera aprecierea.
Dacă renminbi-ul începe să se aprecieze în mod durabil, cererea chineză de aur fizic ar putea scădea, deoarece economiile se vor orienta din nou către active locale cu randamente mai bune.
Deocamdată, însă, fundamentele rămân neschimbate: mai multe stimulente, mai puțină încredere în monedele fiduciare și un context de lichiditate care continuă să favorizeze metalele prețioase.
Sursa: XTB