Agenția de rating S&P Global Ratings a confirmat pe 23 iulie 2025 ratingul de credit suveran al României la nivelurile „BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung și scurt, atât în valută, cât și în moneda locală. Deși această decizie reflectă o anumită încredere în capacitatea Guvernului de a corecta dezechilibrele fiscale, perspectiva rămâne negativă, semnalând riscuri persistente legate de finanțele publice și de contextul macroeconomic dificil.
Consolidare fiscală ambițioasă într-un climat economic provocator
După încheierea unei perioade de incertitudine politică odată cu alegerea președintelui Nicușor Dan și instalarea guvernului condus de premierul Ilie-Gavril Bolojan, autoritățile au anunțat o serie de măsuri ample de consolidare fiscală. Acestea vizează reducerea deficitului bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la aproximativ 7,7% în 2025 și 6,4% în 2026. Planul include tăieri de cheltuieli (investiții publice nefinanțate din fonduri UE, înghețarea salariilor în sectorul public, reducerea bonusurilor) și majorări de taxe (TVA, accize, impozite sectoriale), cu un impact fiscal estimat de 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% în 2026.
Totuși, aceste măsuri sunt puse în aplicare într-un context dificil, marcat de încetinirea economică (creștere estimată la doar 0,3% în 2025), inflație în creștere (prognozată la 9%) și un deficit de cont curent ridicat, care va rămâne la aproximativ 7,5% din PIB în medie până în 2028.
Reformele fiscale și absorbția fondurilor europene
Guvernul speră ca prin măsurile de consolidare și reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să accelereze atragerea fondurilor europene. România mai poate accesa aproape 44 miliarde euro până în 2027, echivalentul a peste 12% din PIB, care ar putea sprijini creșterea economică și finanțarea deficitului extern. O parte semnificativă a acestor fonduri este condiționată de atingerea jaloanelor din PNRR, unele dintre acestea fiind deja întârziate.
Risc politic și incertitudine post-2026
Deși guvernul Bolojan se bucură de o majoritate parlamentară largă formată din patru partide (PNL, PSD, USR, UDMR) și reprezentanți ai minorităților, implementarea reformelor fiscale se va confrunta cu provocări politice majore. Premierul ar urma să își încheie mandatul la finalul anului 2026, conform unui acord de co-guvernare, ceea ce ridică întrebări cu privire la continuitatea agendei de reforme în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2028.
Riscuri externe și presiuni asupra datoriei publice
În pofida reducerii prognozate a deficitului bugetar sub 6% până în 2028, datoria publică netă va depăși pragul de 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile vor atinge peste 9% din veniturile statului. Aproximativ jumătate din datoria publică este denominată în valută, ceea ce expune România la riscuri valutare și de refinanțare. Presiunile asupra rezervei valutare au fost deja vizibile în prima parte a anului, când BNR a intervenit pentru a atenua volatilitatea de pe piața valutară în urma primului tur al alegerilor prezidențiale.
Perspectivă negativă: între reformă și vulnerabilitate
S&P avertizează că o eventuală abatere semnificativă de la planul actual de consolidare fiscală sau o deteriorare a condițiilor externe ar putea conduce la retrogradarea ratingului în următorii doi ani. În schimb, perspectiva ar putea fi revizuită la „stabilă” dacă reformele vor fi implementate eficient, iar dezechilibrele externe și fiscale vor fi semnificativ reduse.
În concluzie, menținerea ratingului suveran de către S&P reprezintă un semnal important de stabilitate pentru investitori, dar perspectiva negativă reflectă fragilitatea echilibrului economic și politic. Capacitatea Guvernului de a livra reformele asumate și de a menține coeziunea în coaliție va fi esențială pentru evoluția ratingului în perioada următoare.
Pentru investitorii de retail, menținerea ratingului oferă un grad de încredere în capacitatea României de a-și onora obligațiile financiare, însă riscurile legate de creșterea datoriei, inflație și presiunile pe cursul valutar necesită o abordare prudentă în alocarea capitalului.
